Când "mulțumesc" devine pedeapsă.

Așteptăm răspunsuri ale comportamentelor, gesturilor noastre și cerem, chiar agresiv o recompensă. Oferim, dar vrem feedback. Nimic fără răspunsul așteptat. Acest comportament ne aduce multă frustrare și nefericire.

Ne izolăm cu furiile noastre și devenim victime, deși suntem agresori. Un cuvânt bun fără un mulțumesc devine pentru cel ce îl rostește, o pedeapsă.

Atât de des văd și trăiesc nemulțumirea oamenilor din cauza așteptărilor pe care le au de la ceilalți. Proiectează pe ceilalți tot felul de comportamente frumoase, mulțumescuri, statui strălucitoare și muuulte temenele pentru gesturile lor.

Am avut și eu meteahna asta, sunt departe de a fi perfectă, dar sunt recunoscătoare că am scăpat.

Nimeni nu este dator cu nimic nimănui!!!

Nimeni nu este obligat să stea într-o relație dacă nu mai simte că locul lui este acolo. 

Nimeni nu este dator să mulțumească pentru că a primit ceva sau a fost susținut emoțional într-un moment dificil. 

Și nici nu suntem datori să mulțumim pe nimeni, să devenim umili, cu capul plecat și veșnic îndatorați pentru că am primit compasiune de la cei din jur când aveam nevoie. 

Toate sunt alegerile noastre. Noi decidem când simțim să ajutăm, să primim, să oferim. Noi ne dorim să facem ceva bun și frumos pentru oameni. 

Știu persoane care se oferă să ajute, se trezesc cu o mie de probleme pe cap, nu ale lor, pe care se chinuie să le rezolve în locul altora, for free. 

Și așa apar dureri de Spate care duce prea multe pentru cât este el proiectat. Iar cei din jur mai adaugă, pentru că îl văd dornic și disponibil...oricând.  

Cred că este foarte important să acceptăm oamenii așa cum sunt, pentru că fiecare are realitatea lui și va acționa exact așa cum știe el. Percepțiile noastre sunt atât de diferite, încât dacă nu ne simplificăm existența și nu acceptăm realitatea (fără așteptări) riscăm să ne îndepărtăm mai mult de Eul nostru. Iar asta nu face decât să adâncească haosul și neputința interioară, să adâncească traume și să ne golească mai mult sufletul. 

Dar când nu ai așteptări și faci ce simți și ajuți și oferi celor din jur cu sufletul deschis, parcă toată natura lucrează și aprobă gestul tău. Parcă totul se echilibrează în jur și primești confirmarea faptei tale frumoase din altă parte. Ca un mesaj de bine și mulțumire. 

Când faci ce simți, se deschid uși și apar idei și vezi totul diferit, ca fiind firesc și al tău. 

Primește și dăruiește fără teamă, fără obligații, doar atunci când îți dorești cu adevărat!